Masa rotundă consolidează cooperarea: explorarea modalităților de creștere a rezilienței climatice în Moravská Nová Ves
Publicat: 2 dec. 2025 Timp de citit: 4 minute Sdílet: Sdílet článekÎn prima după-amiază de luni din noiembrie, sala de ședințe recent renovată din mansarda primăriei din Moravská Nová Ves — reconstruită după tornada devastatoare — a găzduit o discuție despre o gamă largă de măsuri pentru creșterea rezilienței zonei la impacturile schimbărilor climatice. Participanții au discutat, de asemenea, despre dificultățile cu care se confruntă municipalitatea în implementarea unor astfel de măsuri, precum și despre consolidarea stării de bine mentale a locuitorilor. Actori locali, membri activi ai comunității și conducerea locală s-au așezat cu toții la aceeași masă.
Centrul Comunitar pentru Sprijin Climatic al organizației People in Need, cu sediul în Hodonín, a organizat această întâlnire împreună cu organizațiile Zelený kruh și Socionaut și cu conducerea locală, ca parte a cooperării continue privind dezvoltarea unor abordări de atenuare și adaptare în zona afectată de tornadă.
„Membrii conducerii locale și ai opoziției, un reprezentant al asociației locale de vânătoare, un pomicultor local, agronomul cooperativei agricole, un reprezentant al serviciilor tehnice municipale și un silvicultor cu viziune ecologică. Nu este întotdeauna ușor să aduci la aceeași masă atâția oameni activi din comunitate, dar în Moravská Nová Ves, după experiența cu tornada, acest lucru a fost remarcabil de reușit”, a spus Roman Klecker, manager de program pentru creșterea rezilienței la extreme climatice în cadrul People in Need.
Discuția a început cu ceea ce înseamnă schimbările climatice pentru fiecare participant, cum percep manifestările locale ale acestora și cum ar trebui să răspundă la ele. Aproape toți au menționat seceta de lungă durată, pierderea biodiversității, supraîncălzirea în și în jurul localității și vânturile puternice. Aceste vânturi usucă și îndepărtează stratul cel mai valoros de sol, iar atunci când urmează ploi abundente, solul compactat de utilaje grele — și deja uscat — nu poate absorbi apa. Fermierii și silvicultorii au descris cum iernile blânde permit supraviețuirea unui număr mai mare de insecte dăunătoare, precum afidele, căpușele și alți dăunători, în timp ce alții au subliniat distribuția inegală a precipitațiilor de-a lungul anului. Totuși, un mesaj a venit de la toți: necesitatea urgentă de a crește semnificativ cantitatea de spații verzi atât în interiorul localității (zona construită), cât și în exterior (peisajul din jur).
Planul de acțiune climatică – punct de plecare pentru schimbare
Discuția a scos la iveală teme asupra cărora participanții aveau opinii diferite. Cu toate acestea, ei au fost în deplin acord că planul de acțiune climatică dezvoltat în cadrul proiectului EUKI ELCA este un document esențial pentru municipalitate. A fost creat printr-un proces participativ de lungă durată, bazat pe cunoștințele locuitorilor, motiv pentru care este atât de larg acceptat. După cum a menționat viceprimarul Jiří Fila, documentul acoperă întregul teritoriu al localității, iar după un an de colectare a datelor, cercetări de teren aprofundate și contribuții din partea actorilor locali, acesta propune o serie de soluții tehnice și bazate pe natură, cu potențial atât de atenuare, cât și de adaptare — măsuri care pot îmbunătăți microclimatul local și, în consecință, calitatea vieții în localitate.
Participanții au fost, de asemenea, de acord cu importanța discutării subiectelor climatice cu toți locuitorii și cu necesitatea de a evidenția, de exemplu, faptul că chiar și o grădină din fața casei umplută cu beton, pietriș sau bolovani de râu înrăutățește microclimatul local, împiedică infiltrarea apei în sol și contribuie inutil la supraîncălzirea spațiilor publice.
Potrivit primarului Zuzana Jandáková, plantările de arbori, atât de necesare, sunt adesea complicate de zonele de protecție din jurul infrastructurii de utilități. Prin urmare, municipalitatea încearcă să planteze oriunde este posibil și să folosească rezervoare de retenție pentru a colecta cât mai multă apă de ploaie pentru irigații. Conducerea locală își pune, de asemenea, anumite speranțe în procesul cuprinzător de reconfigurare funciară ce urmează să înceapă treptat.
Tornada și efectele sale socio-psihologice
„Un subiect larg discutat a fost experiența directă a tornadei și reacțiile la aceasta — modurile diferite în care oamenii au trăit coeziunea comunitară sau nevoia continuă de sprijin psihosocial. Mulți observă, de asemenea, schimbări în comportamentul din localitate, între ei și în ei înșiși. Acesta este un subiect la fel de important pe care trebuie să îl abordăm”, a adăugat Roman Klecker.
Masa rotundă a arătat cum s-au schimbat atitudinile cetățenilor față de reconstruirea localității în cei patru ani și jumătate de la tornadă. I-a ajutat pe toți participanții să își definească prioritățile următoare și să identifice unde pot găsi sprijin și îndrumare profesională.
